La 21 ianuarie 2025, Ministerul Energiei a publicat un proiect de ordonanță de urgență menit să remedieze problemele generate de transpunerea defectuoasă a RED II prin OUG 163/2022, care a creat un cadru legislativ incomplet și imposibil de utilizat pentru cei care doresc să înființeze comunități de energie. 

Deși este un pas necesar întrucât oferă clarificări privind crearea și integrarea comunităților de energie în piață, proiectul ordonanței are încă nevoie de îmbunătățiri pentru a sprijini deblocarea acestui tip de proiecte în România și avansarea tranziției energetice.

Actul a trecut de etapa avizării interministeriale, primind observații din partea ministerelor relevante. Următorul pas este adoptarea în ședință de Guvern, iar ordonanța va deveni imediat aplicabilă după publicarea în Monitorul Oficial. Nu a fost însă anunțată o dată clară pentru această ședință.

Opt organizații active în domeniul comunităților de energie au analizat proiectul Ordonanței de Urgență și au transmis Ministerului recomandări de îmbunătățire, astfel încât reglementările să sprijine cu adevărat dezvoltarea acestor inițiative în România.

În forma actuală, ordonanța tratează doar comunitățile bazate pe producția de energie electrică din panouri fotovoltaice, deși directivele europene prevăd un concept mai larg, incluzând și alte surse regenerabile și activități conexe, precum mobilitatea sustenabilă și sistemele centralizate de încălzire. 

Proiectul de ordonanță nu asigură un control real al cetățenilor asupra comunităților de energie și riscă să permită marilor companii să domine acest sector. În plus, limitarea geografică impusă constrânge dezvoltarea acestor comunități, contrar spiritului directivelor europene, care permit modele mai flexibile și incluzive.

De asemenea, comunitățile de energie vor trebui să gestioneze dezechilibrele dintre energia produsă și cea consumată, ceea ce le obligă să achiziționeze energia necesară din piața de echilibrare. Aceasta reprezintă o provocare semnificativă, având în vedere volatilitatea extremă a prețurilor pe această piață. În 2024, s-au înregistrat valori record de peste 100.000 lei/MWh, costuri care pot deveni prohibitive pentru comunități, afectând viabilitatea proiectelor lor. Spre deosebire de prosumatori, care beneficiază de un regim mai favorabil și nu sunt direct responsabili de echilibrare până la o anumită capacitate instalată (400 kW), comunitățile de energie nu par să beneficieze de aceleași excepții. Această situație va descuraja inițierea de proiecte.

În plus, sunt impuse obligații fiscale pentru energia produsă și utilizată pentru autoconsum, cu excepția comunităților care dețin instalații cu o capacitate instalată mai mică de 50 kW. Acest prag este mult prea scăzut pentru o comunitate de energie, care poate include locuințe, instituții publice, școli, spitale și alți consumatori. Astfel, comunitățile care depășesc această limită vor trebui să plătească taxe pentru energia pe care o produc și consumă intern, ceea ce contravine principiului de sprijinire a producției locale de energie regenerabilă. 

Propunerile formulate de cele opt organizații sunt disponibile integral aici.

Ne aflăm într-un moment în care reglementările pentru comunități de energie trebuie să creeze un cadru funcțional, echitabil și favorabil tranziției energetice. Este important ca vocea societății civile și a comunităților locale să fie ascultată și integrată în procesul de creare a reglementărilor pentru comunitățile de energie.

Organizațiile semnatare rămân deschise dialogului și solicită Ministerului Energiei să îmbunătățească procesul de reglementare printr-o abordare transparentă și incluzivă. Avem nevoie de politici care să sprijine cu adevărat cetățenii în crearea și gestionarea comunităților de energie, nu doar de un cadru minimal care lasă loc incertitudinilor și blocajelor administrative.

Organizațiile semnatare:

Greenpeace România, Coaliția Energie Comunitară, Cooperativa de Energie, Bankwatch România, Observatorul Român al Sărăciei Energetice, Asociația pentru Dezvoltare Integrată Valea Jiului, Asociația Orașe Energie în România, Agenția pentru Managementul Energiei și Protecția Mediului.